Tradiciones y costumbres rumanas
Fiesta de la primavera
Marzo- Mărțișor
texto hecho por Anne Marie Racoare
Con la llegada de la primavera renace la naturaleza. El frío, la oscuridad y la nieve desaparecen y el sol y el calor traen alegría a todo el mundo.
En la cultura rumana, la fiesta de la primavera queda marcada por el Mărțișor. Este talismán se ofrece a todos los seres queridos el día 1 de marzo. Mărțișor simboliza suerte, felicidad, alegría y amor que mediante los cuales se festeja la llegada de la primavera.
A los orígenes del Mărțișor queda la existencia de una moneda de oro u plata que se atan a dos hilos enrollados, uno blanco y otro rojo. Se considera que este pequeño amuleto trae suerte y bienestar, incluso, protege de las enfermedades.
hoy día, los jóvenes enrollan los dos hilos, blanco y rojo, que luego, los ofrecen a las personas más cercanas y queridas.
El hilo rojo representa amor y vida mientras el blanco simboliza pureza, fragilidad y divinidad, siendo al mismo tiempo imagen viva de la campanilla blanca, primera flor de la primavera, que brota por debajo de la nieve.
La tradición rumana nos pide que atemos el Mărțișor a las muñecas de los seres queridos el primer día del mes de marzo, cuando sale el sol. Este talismán se lleva atado a las muñecas desde el día 1 de marzo hasta que se instale la primavera, es decir, finales de marzo, cuando empiezan a llegar la cigüeñas, los pajaritos a cantar y los cerezos a florecer.
Entonces llevamos atado el Mărțișor a las muñecas todo el mes de marzo, a finales de este es cuando lo quitamos y lo atamos a un árbol fructífero; mientras se ata al árbol pedimos un deseo.
Así el Mărțișor traerá suerte y hará que se cumpla nuestro deseo a lo largo del año.
Leyendas sobre Baba Dochia ( La vieja Doquia)
Las leyendas rumanas cuentan que La vieja Doquia (Baba Dochia) del pueblo rumano personifica la impaciencia de la humanidad con la llegada de la primavera. Dochia es a veces representada como una mujer soberbia, que provoca al mes de marzo.
Una de las leyendas rumanas cuenta que Dochia fue la hija de Decebalo, el rey de los dacios. Mientras el emperador romano, Trajano, estaba conquistando parte de Dacia, Dochia busca refugio en los Cárpatos ( precisamente en las montañas de Ceahlău) para no tener que casarse con él. Se viste de pastora, pero al final se quita la ropa de cuero de cordero y muere helada junto a su rebaño. La leyenda cuenta que ésta se transforma junto a su rebaño en un conjunto de rocas. Las rocas pueden ser vistas hasta hoy día en la montaña de Ceahlău y representan un vivo testigo de este mito rumano.
Uno de los grandes críticos literarios rumanos, G. Călinescu, apunta en sus notas que este " es el resultado de toda una experiencia de vida del pueblo rumano".
Aquí os dejamos algunas manualidades realizadas por el alumnado de Lengua, cultura y civilización rumana
Limbă, cultură și civilizație românească
Obiceiuri și tradiții românești
Primăvara este anotimpul renașterii. Frigul, întunericul și zăpada sunt alungate, iar soarele și căldura aduc bucurie tuturor.
În cultura română, sărbătoarea primăverii este marcată de oferirea mărțișorului, pe care românii îl dăruiesc celor dragi, la 1 martie. Mărțișorul es un semn de noroc și fericire, un simbol al dragostei de viață, prin care arătăm bucuria în fața venirii primăverii.
La originile mărțișorului a stat o monedă de aur sau argint care se lega cu o sfoară făcută din două fire răsucite, unul alb și altul roșu. Se consideră că această mică amuletă aduce fericire și noroc, apărând chiar și împotriva bolilor.
Astăzi, tienrii împletesc doi ciucurași, unul alb și altul roșu, pe care îl oferă celor dragi și apropiaților. Firul roșu reprezintă iubirea, viața, iar firul alb simbolizează puritatea, fragilitatea, divinitatea, fiind în același timp și o imagine a ghiocelului, întâia floare a primăverii.
Tradiția cere ca mărțișorul să fie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 martie până când se arată biruința totală a primăverii: când sosesc berzele, cântă păsările și înfloresc cireșii. Atunci, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, ca să fie purtător de noroc pentru întregul an.
Legende despre Baba Dochia
Legendele românești povestesc că Baba Dochia reprezintă perfonificarea nerăbdării umane în fața sosirii primăverii. Dochia este schițată ca fiind o femeie arogantă ce provoacă luna martie.
Una din legendele românești ne spune că Dochia a fost fiica lui Decebal, regele dacilor. În timp ce Traian, regele romanilor, cucerea Dacia, Dochia se refugiază în munții Carpați (mai precis în munții Ceahlău) pentru a nu se căsători cu acesta. A îmbrăcat veșminte păstorești, dar într- un final își scoate cojoacele și moare înghețată alături de turma sa de oi. Legenda spune că ea s-a transformat în stană de piatră, alături de oile sale. Și astăzi se vede stana de piatră, în mijlocul turmei sale de stânci, pe muntele Ceahlău- iar aceasta este o mărturie vie a mitului românesc.
Unul dintre cei mai mari critici ai literaturii române, G. Călinescu, afirma că acesta este ”rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român.”
Sfințirea Apelor
Sfântul Ioan Botezătorul
