LITERATURA RUMANA
texto hecho por Anne Marie Racoare
MIHAI EMINESCU (15 de Enero de 1850- 15 de Junio de 1889)
El pasado 15 de enero se han cumplido 164 años del nacimiento del poeta rumano Mihai Eminescu (Miguel Eminescu). Mihai Eminescu es el creador de una obra monumental, inigualable en la literatura rumana. Sus poemas fueron dedicados al amor, a la naturaleza entrelazada con la infancia, religión, folclore, historia, vida, muerte, filosofía y fueron traducidos en más de 60 idiomas. Su obra lo acercó a los grandes creadores del mundo enmarcándolo en el patrimonio de la literatura universal. M. Eminescu es el poeta más querido por el pueblo rumano, y por ello, a lo largo del tiempo, lo han nombrado: "Lucero de la poesía rumana", "Poeta nacional y universal", "El escritor total de la literatura rumana", "Genio de la cultura rumana", "Único, inconfundible, el diamante de la poesía rumana".
A continuación, damos a conocer dos de sus poemas traducidas por María Teresa León y Rafael Alberti:
SÓLO TENGO UN DESEO
Sólo tengo un deseo: se deslice la luna
que en la paz de la tarde sobre los altos pinos.
me permitáis morir Que las esquilas suenen
a la orilla del mar; al viento de la tarde,
me sea dulce el sueño que sobre mí el sagrado
y el bosque esté cercano, tilo vuelque sus ramas.
que en la extensión del agua Como ya no andaré
reine un cielo sereno. nunca más errabundo,
Oriflamas no quiero, tiernamente mi tumba
ni un lujoso ataúd, cubrirán los recuerdos.
hacedme sólo un lecho Los astros, que se eleven
con las jóvenes ramas. de la enramada en sombra,
Y nadie junto a mí serán para mí amigos,
llore en mi cabecera, sonriendo de nuevo.
nada más que el otoño Gemirá apasionado
hable en las hojas secas. El canto del mar áspero...
Mientras corren las fuentes y me volveré tierra
cayendo rumorosas, en mi honda soledad.
Y SI...
Y si las ramas golpean Y si las nubes se borran
y si los álamos tiemblan, para que brille la luna,
es porque dentro te guardo es para que yo me acuerde
y dulcemente te acercas. constantemente de ti.
Y si los astros se miran
reflejándose en el lago,
lo hacen porque mi dolor
se calma dentro de mi.
Pe data de 15 ianuarie s-au împlinit 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu este creatorul unei opere monumentale, inegalabilă în literatura română, iar poeziile sale au fost dedicate dragostei, naturii, copilăriei, religiei, folclorului, istoriei, vieții, morții, filozofiei. Opera sa a fost tradusă în mai mult de 60 de limbi. Prin opera sa, Mihai Eminescu s-a apropiat de marii creatori ai lumii astfel că a fost încadrat în patrimoniul literaturii universale. M. Eminescu a fost numit: ”Luceafărul poeziei românești”, ”Poet național și universal”, ”Scriitorul total al literaturii române”, ”Geniul culturii românești”, ”Unicul, inconfundabilil, diamantul poeziei române”.
MAI AM UN SINGUR DOR
Mai am un singur dor: Alunece luna
În linuștea serii Prin vârfuri lungi de brad.
Să mă lăsați să mor Pătrunză talanga,
La marginea mării; Al serii rece vânt,
Să-mi fie somul lin Deasupră-mi teiul sfânt
Și codrul aproape, Să-și scuture creanga.
Pe-ntinsele ape Cum n-oi mai fi pribeag
Să am un cer senin. De-atunci înainte,
Nu-mi trebuie flamuri, M-or troieni cu drag
Nu voi sicriu bogat , Aduceri-aminte.
Ci-mi împletiți un pat Luceferi, ce răsar
Din tinere ramuri. Din umbră de cetini,
Și nime-n urma mea Fiindu-mi prieteni,
Nu-mi plângă la creștet, O să-mi zâmbească iar.
Doar toamna glas să dea Va geme de patemi
Frunzișului veșted. Al mării aspru cânt...
Pe când un zgomot cad Ci eu voi fi pământ
Izvoarele-ntr-una. În singurătate-mi.
ȘI DACĂ...
Și dacă ramuri bat în geam Și dacă Norii deși se duc
Și se cutremur plopii, De iese-n luciu luna,
E ca în minte să te am E ca aminte să-mi aduc
Și-ncet să te apropii. De tine-ntotdeauna.
Și dacă Stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
